Comuna Cricău

Comuna Cricău
FOTO:


Forma Unitatii Administrativ Teritoriale a Comunei Cricău este alungită, pe direcţia vest- nord-vest - est-sud-est, urmând îngustele bazine hidrografice ale văilor ce poartă numele celor trei sate Acomponente (dinspre nord spre sud Tibrul, Cricăul şi Craiva). Axa lungă a teritoriului comunei măsoară circa 15 km, între Dealul Drocului şi Cânepiştile din Şesul Şardului, în apropierea confluenţei dintre cursurile (azi canalizate) ale Craivei şi Cricăului. Lăţimea maximă a teritoriului nu depăşeşte 4 km în linie dreaptă. Descrierea limitei începe, oarecum aşteptat, din partea cea mai accesibilă şi cea mai joasă a teritoriului comunei, adică de la confluenţa Cricăului cu Craiva. De aici, cu unele unghiuri pe care le face, se îndreaptă liniar prin şes spre nord-nord-vest prin „Şesul Gălzii", alungând la drumul judeţean care duce la Cricău. De aici, merge drept spre nord- vest până ajunge la panta (glacisul) de sub culmea care străjuieşte, pe stânga. Valea Tibrului. De aici, limita de comună şi de hotar a Tibrului coincide perfect cu cumpăna de ape de pe stânga acestei văi până departe spre munte în Dealul Tibrului, la cotele 937 şi 949 m, de unde limita trece pe cumpăna de vale a Cricăului. Mai întâi urmează prima culme calcaroasă miocenă, după care, dincolo de un torent adânc stins, care coboară înspre Tibru după care se înscrie pe culmea prelungă a Dealului Tibrului ajungând la cota 664 deasupra cătunului Lupşeni aflat pe cealaltă parte a cumpenei de ape. După aceasta spre nord-vest, altitudinea cumpenei de apă creşte progresiv la peste 770 m, atingând apoi 886 m în vârful Gruiului Trăsnit. De aici, se îndreaptă direct spre vest trecând succesiv peste câteva vârfuri de peste 900 şi chiar 1000 m. Limita îşi întrerupe înaintarea spre vest, în vârful Drobului sau Drogului, denumire care, alături de „bulzuri", este atât de frecventă în Munţii Apuseni, pentru masivele de calcar albe, ce amintesc de drobii de sare sau de caş. Acest vârf. de fapt un mic platou calcaros care face trecerea spre bazinul Întregaldelor, este punct de hotar şi deţine cea mai înaltă cotă pe teritoriul comunei de 1178 m înălţime. De aici limita se întoarce spre est, alcătuind hotarul de miazăzi al comunei, mai întâi coincizând cu cumpăna de ape de pe dreapta Văii Cricău.

Clima este continental moderată, sub influenţa vânturilor de vest şi a procesului de fohnizare a aerului, care se caracterizează prin veri călduroase şi lungi şi ierni mai blânde.

În zonă se fac resimţite procesele de fohnizare a aerului, care au loc la periferia vestică a Munţilor Apuseni. Acestea îşi datoresc prezenţa influenţei circulaţiei vestice, în timpul căreia masele de aer mai umede de origine oceanică traversând Munţii Apuseni, cu înălţimi ce depăşesc 1800 m, pierd umezeala, astfel încât în descendenţa lor pe versanţii estici se încălzesc şi se usucă determinând un timp senin, absenţa precipitaţiilor şi uşoare fenomene de încălzire.

Tot ca o consecinţă a prezenţei fohnului în zonă se remarcă o durată prelungită de strălucire a soarelui de 2000-2100 ore/an, fapt ce determină valori medii anuale de radiaţii solare peste 120 Kcal/cmp. Temperatura medie anuală a aerului are valori cuprinse între 80 şi 90 C mai coborâte pînă la 50-60 C în zona înaltă. Cele mai scăzute temperaturi se întâlnesc în luna ianuarie -30 C, iar cele mai ridicate în luna iulie 210 C. Primele zile cu temperaturi <00 C se înregistrează în jurul datei de 21 februarie, iar ultima în jurul datei de 21 noiembrie.

Nebulozitatea are aici valori medii anuale mai scăzute de 5-5,5 zecimi iar pe înălţime până la 6 zecimi.

Numărul zilelor senine variază între 155 şi 160 anual.

Precipitaţiile medii multianuale sunt de până la 600 mm cu maxim în iunie, aproximativ 100 mm şi minimum la sfârşitul iernii (februarie 20 mm).

Anual se înregistrează 125-135 zile cu precipitaţii din care 20-30 zile cu ninsoare.

Vântul reflectă cel mai bine circulaţia generală a atmosferei şi are direcţia dominantă din spre sud-vest 14-18% urmată de cea de nord 5-6% sau de vest 4-5% iar calmul atmosferic este de aproximativ 50-60%.

O caracteristică aparte a climei o constituie existenţa topoclimatului cu efect de fohn prezent pe versanţii estici ai Munţilor Trascăului caracterizat prin primăveri timpurii, veri calde şi senine, precipitaţii reduse, toamne lungi şi însorite, condiţii care îmbunătăţesc potenţialul turistic natural al zonei.

Teritoriul administrativ al comunei Cricău este compus din: CRICĂU - reşedinţă de comună şi localităţile aparţinătoare Craiva şi Tibru, iar principala activitate economică este agricultura cu cele două ramuri ale sale: cultura mare şi creşterea animalelor.

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Cricău este de 5263,24 ha din care suprafaţa agricolă este de 3492 ha. Cricăul are o suprafaţă de 2798 ha din care suprafaţa agricolă este de 1699 ha.

Din totalul teritoriului administrativ terenurile ocupate de păduri sunt în suprafaţă de 1706,19 ha (Cricău- ha), 65 ha reprezintă alte suprafeţe (curţi şi clădiri, terenuri neproductive, terenuri acoperite de ape). Ramurile economiei care au reprezentanţă în comună sunt:

Agricultura şi creşterea animalelor

Ocupaţiile tradiţionale ale cricăuanilor, agricultura şi creşterea animalelor s-au dezvoltat în strânsă interdependenţă, întrucât cultivarea pământului necesită un număr mare de vite şi o cantitate considerabilă de îngrăşăminte naturale, strict necesare solului sărac. Furnizând forţa de tracţiune necesară lucrării pământului, materii prime pentru industria casnică textilă şi produse alimentare, creşterea animalelor şi agricultura sunt ocupaţii de bază ale locuitorilor.

La Cricău terenul se împarte în: arabil, păşuni, fâneţe, păduri, vii.

Satul a fost colectivizat, iar procesul de reîmproprietărire s-a dovedit a fi benefic.

Pregătirea pământului în vederea semănatului începe din vară, imediat după ce se seceră grâul. Prima maşină de semănat în Cricău a fost în 1937.

În urmă cu peste o jumătate de veac uneltele folosite pentru cultivarea pământului erau: plugul din lemn cu roţi, grapa, sapa, maşina de semănat, coasa, furca, grebla, secera, batoza etc. Multe dintre ele se folosesc şi în prezent.

Proiecte de investitii:

- Alimentare cu apă a localităţii Cricău, Craiva, Tibru

- Reţea de canalizare şi staţie de epurare în Cricău şi Craiva

- Sală de întruniri sat Tibru

- Reabilitarea dispensarului medical Cricău

- Construire bază sportivă

- Reabilitare DC 73 prin asfaltare, drum către satul Tibru.