Infrastructura

Drumul judeţean traversează satele Miceşti, Şard - în prelungire spre Zlatna, Abrud - apoi prin satul Ighiu, atinge marginea satului Bucerdea Vinoasă, marginea satului Craiva Nouă sau Craiva de Jos (aşezare nouă prin mutarea unor gospodorii din satul vechi Craiva), trece prin partea de răsărit a satului Cricău în prelungire spre Galda de Jos pe care o tranversează făcând legătura cu drumul naţional D.N. 1 la locul numit "Făgădaile Gălzii". În trecut acestă şosea purta numele de "Via magna", iar în anul 1346 este cunoscută cu numele de "Via lapidea" (şoseaua de piatră) care se întindea pe malul Mureşului. Cursul acestui râu avea un alt traseu. Galda de Jos-Oiejdea-Cricău-Şard-Miceşti-Alba Iulia, dealul Bilagului rămânând în stânga lui ca o popină clasică rezultată din părăsirea vechiului curs al Mureşului.
Legătura satelor comunei cu reşedinţa de comună sunt asigurate de D.C.72 Craiva-Cricău şi D.C.73 Tibru-Cricău.

În comuna Cricău circulaţia rutieră se desfăsoară cu mijloace auto, hipo şi pietonal. Reţeaua rutieră este formată din DJ 107H Cricău-Ighiu-Şard-DN 74, care străbate localitatea Cricău pe traseul străzii Principale. Acest traseu este necorespunzător din punct de vedere al caracteristicilor geometrice, al îmbrăcăminţii asfaltice, de asigurare a scurgerii apelor meteorice. În cazul modernizării, acest drum necesită mult drenaj, lărgire şi consolidare. Drumurile comunale clasate şi cele neclasate sunt drumuri pietruite parţial, dar fără a avea asigurat scurgerea apelor de pe platforme. În porţiunea de perimetru intravilan, drumul judeţean DJ 107 H se încadrează în categoria T, drumuri asfaltate în stare mediocră, se impun schimbări de viteză pe 20% din parcurs, conform deciziei Consiliului Judeţean nr. 82/1992 şi conform legii 43/75, DJ 107 H se încadrează în clasa tehnică IV.

Pe teritoriul intravilan al comunei Cricău DJ 107 H este amenajat cu un strat de semiasfalt, prezintă un sistem rutier necorespunzător fiind expus umezelii pe timp de toamnă-iarnă-primăvară. Nu are şanţuri de scurgere corespunzătoare şi nu se pot respecta condiţiile de retragere a locuinţelor faţă de axul drumului conform normelor. Intersecţiile cu drumurile comunale nu sunt amenajate corespunzător.
 
Drumuri comunale clasate conform deciziei 82/92 C.P.J. Alba
  • D.C. 72 Cricău-Craiva-3,64 km categoria E
  • D.C. 73 Craiva-Tibru-4,75 km categoria E
Acestea sunt drumuri de pământ şi terasate în stare mediocră, drumuri pavate cu bolovani de râu şi piatră în stare rea, cu coeficient de corecţie pentru consum de combustibil
 
Drumuri comunale neclasate
  • Din DJ 107 H -Drum de exploatare Craiva-Piatra Craivii în lungime de 7 km, este un drum de categoria E, care străbate satul Craiva şi asigură accesul la Craiva Veche şi Piatra Craivii.
  • Din DJ 107 H -Drum de acces în Tibru pe o lungime de 10 km, categoria E, porneşte din DJ 107 H şi străbate teritoriul localităţii Tibru, străbate intravilanul satului Tibru şi merge spre NV până în Dealul Tibrului.
  • Din DJ 107 H -Drum de acces în centrul administrativ al comunei Cricău străbate intravilanul satului Cricău şi merge spre NV pe o lungime de 10,5 km fiind de aceeaşi categorie E.
Accesul la calea ferată poate fi asigurat la gările Teiuş şi Alba Iulia.
P.A.T.J.-ul Alba indică teritoriul comunei Cricău ca făcând parte din Centru de influenţă intercomunală Alba Iulia care cuprinde 15 teritorii administrative după cum urmează: Cricău, Vinţu de Jos, Meteş, Almaş, Ighiu, Ciugud, Berghin, Sîntimbru, Mihalţ, Galda de Jos, Stremţ, Întregalde.

Suprafaţa zonei de locuit din localitatea Cricău -reşedinţă de comună este de 69,90 ha ceea ce reprezintă 76,58% din suprafaţa teritoriului intravilan existent şi se compune din case de locuit cu un regim de înălţime P+1; P -predominante fiind cele parter.
În cadrul comunei există 3 staţii de autobuz, transportul cu mijloace auto asigurând legătura cu municipiul Alba Iulia.

 

Canalizare

În cadrul comunei nu există un sistem propriu-zis de canalizare şi staţie de epurare, aceastea fiind rezolvate pe alocuri individual prin fose septice şi mai ales puţuri oarbe care contribuie la poluarea apelor prin infiltraţii. Mai mult, există unele gospodării situate de-a lungul celor trei văi şi afluenţilor lor, în care sunt deversate apele menajere netratate în cursurile de apă, fie prin aruncare directă, fie prin canalizări improvizate cu ţevi metalice. Acestea pot fi depistate de cei interesaţi prin vizitarea traseului celor trei văi şi a afluenţilor lor.
Apele pluviale curg de-a lungul drumurilor fără a fi dirijate.

  

Alimentarea cu căldură

Sistemul de încălzire practicat în toată comuna este încălzirea cu sobe cu lemn. Necesarul pentru o gospodărie este de circa 20 tone lemne anual. Sobele sunt din metal sau teracotă, în funcţie de necesităţi şi starea materială a proprietarului.
Necesarul de lemne pentru localitatea Cricău este următoarea:
  • 448 gospodării x 15 tone = 6720 necesar de lemne

 

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Naţional (SEN)-linie electrică aeriană LEA 20kv-Coşlar-Galda din anul 1957.
Linia de 20kv parcurge traseul paralel cu DN 107 h, Galda de Jos-Cricău. La intersecţia cu DC Tibru, linia se ramifică spre Tibru pe o lungime de 5 km, unde alimentează un post trafo de 100 kvA la intrarea în satul Tibru şi un post trafo de 250 kvA amplasat aproape de centrul satului pe stâlpii de beton S.E.
Între PT1 Tibru şi PT2 reţeaua de 20 kv este comună pe aceeaşi stâlpi cu reţeaua de 380 V şi cu reţeaua de telefonie.


În restul satului reţeaua de 380 V este postată pe stâlpi de beton fiind din conductoare OL-Al neizolate pe acelaşi traseu cu circuitele telefonice.
De la intersecţia DJ 107 H cu DC Tibru linia de 20 kv îşi continuă traseul până la intrarea în sat, unde se face o ramificaţie din care se alimenta fostul CAP, acum firma: S.C. ITAL-SEDIA-ROMENO S.R.L. societate specializată în prelucrare şi export lemn, rezultat din achiziţii de pe teritoriul judeţului. Postul trafo care alimentează această unitate este aerian de 250 kvA amplasat în incinta societăţii.


De la acest post linia de 320 kv îşi continuă traseul pe partea de sud a localităţii Cricău până la moara din centrul satului de unde după o cotitură de 900, porneşte mai departe spre satul Craiva de-a lungul DJ 107 H, apoi pe traseul DC Craiva alimentează un post trafo aerian de 160 kvA amplasat în satul Craiva.
Cealaltă ramificaţie de la intrarea în satul Cricău îşi continuă traseul pe partea de nord a DJ 107 H pe lângă secţia de mecanizare până în apropiere de intersecţia DJ 107 H cu Valea Cricăului. Aici alimentează un post de transformare aerian de 250 kvA din care la tensiunea de 380 V sunt alimentaţi consumatorii casnici prin reţeaua de OL-Al pe stâlpi de beton pe care este postată şi reţeaua telefonică.


Din satul Tibru o ramificaţie de 20 kv străbate teritoriul agricol al comunei până în apropiere de fostul sediu al Primăriei comunei unde alimentează un post de transformare aerian de 100 kvA pe stâlpi de beton, iar de aici reţeaua îşi continuă traseul spre NV de-a lungul văii Cricăului pe partea vestică a satului până la ultimul post de transformare aerian de 100 kvA aflat pe partea de NV a satului pe strada Carpenului.
Din aceste două posturi se alimentează consumatorii din centrul satului Cricău şi din partea de NV.